În data de 27 mai am participat la un webinar organizat de Institutul Național de Administrație, în cadrul căruia am discutat despre oportunitățile de finanțare, prezente și viitoare, în domeniul digitalizării administrației publice. La această întâlnire, au mai participat reprezentanți ai instituțiilor direct implicate în implementarea proiectelor destinate digitalizării administrației publice.

Cu această ocazie, au fost prezentate o serie de proiecte strategice destinate susținerii specializării inteligente, dezvoltării tehnologice în domeniul sănătății și educațional, agricol, big data, securitate cibernetică și cercetare etc, care au beneficiat de finanțare în cadrul financiar 2014-2020. În următorul cadru financiar, 2021-2027, se preconizează o creștere a importanței specializării inteligente și, astfel, un număr mult mai multe de proiecte strategice, finanțate în special prin PO Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (POCIDIF). Se vizează proiectele care au ca scop un impact major în modernizarea României, prin servicii publice electronice; interoperabilitatea bazelor de date; securitate cibernetică; dezvoltarea de platforme informatice alimentate cu date generate de administrația publică etc.

De o importanță deosebită va fi susținerea financiară europeană prin PNRR, care vizează o serie de reforme și de intervenții pentru integrarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele și domeniile de activitate de către toți cetățenii și firmele din România. Astfel, printr-un cloud guvernamental toate ministerelor și agențiile guvernamentale vor fi legate într-o singură rețea și integrate într-o singură bază de date interoperabilă, ceea ce va permite ca un număr de 5 milioane de cetățeni să dețină carte de identitate electronică, serviciile publice să fie asigurate de mai mult de 30.000 de funcționari publici fi instruiți digital, iar 65 de structuri vor fi sprijinite în domeniul securității cibernetice.

Tot prin intermediul setului de reforme și de intervenții al PNRR – Sănătate și reziliență instituțională, se urmărește furnizarea pe viitor de servicii publice de calitate și crearea unui sistem de luare a deciziei predictibil, fundamentat, participative și rezilient și, acolo unde este necesar, adaptat la tranziția verde și digitală. Sunt vizate componente cheie ale digitalizării administrației publice, cum ar fi: Digitalizarea ca vector de reforma al funcției publice, Transformarea digitală a sistemului judiciar, Dezvoltarea infrastructurii tehnice a Agenției Naționale de Integritate, Investiții pentru realizarea unui sistem integrat de eHealth și telemedicină etc.

Transformarea digitală începe să devină o realitate din ce în ce mai sofisticată, iar rolul fondurilor europene este să faciliteze acest proces. Am încrederea că românii vor continua să demonstreze ceea ce este deja recunoscut la nivel european și internațional, și anume că, pe lângă viteza mare de internet, vom adopta și implementa foarte ușor cele mai noi tehnologii, menite să ne crească nivelul de calitate a vieții.

‘Comisia de tăiat hârtii’ din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene s-a reunit în cursul zilei de astăzi, alături de Cătălina Bădoiu, secretar de stat, pentru a discuta măsurile necesare pentru debirocratizarea administrativă, în vederea simplificării accesării și implementării proiectelor europene.

Pentru a avea un impact real, strategia de debirocratizare necesită o implicare unitară a tuturor părților, de la Beneficiar la Autoritate de management. În acest moment, pe lângă propunerile de simplificare a aplicației informatice MySMIS care au fost deja analizate și prioritizate, în cadrul Ministerului se lucrează și la o serie de propuneri de simplificare pe viitoarele programe operaționale.

Discuțiile din cadrul ședinței s-au orientat punctual asupra nevoilor beneficiarilor de fonduri europene și a modului în care acestea pot fi corelate cu nevoile fiecărei AM, pentru a avea un proces mai fluid și eficient de implementare de ambele părți. Întreg demersul este unul ambițios, fiindcă nu implică doar modificări la nivel tehnic, ci și o schimbare de proceduri per sē. Totodată, pentru viitoarele programe operaționale, MIPE dorește un sistem de management integrat, precum și o corelare eficientă cu alte baze de date. O altă componentă analizată pentru viitoarea perioadă de programare este legată de costurile simplificate, în vederea reducerii birocrației excesive din componenta financiară.

„Comisia de tăiat hârtii” va iniția consultări și cu Organismele Intermediare, care sunt într-un dialog permanent cu beneficiarii și au informații mai complexe cu privire la aspectele de comunicare și decizionale considerate greoaie din perspectiva acestora. Abordarea sistematică continuă cu evaluarea tuturor proceselor și integrarea propunerilor de simplificare, astfel încât în viitorul cadru financiar multi-anual să asigure un management eficace în cooperarea inter-instituțională și cu beneficarii.

Procesul de debirocratizare și de simplificare este foarte important pentru MIPE, acesta beneficiind de o atenție sporită și reprezentând cheia pentru o mai bună modernizare a României prin fonduri europene.

În luna septembrie 2021, minimum 259.786 de preșcolari și elevi din categoria celor mai dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial vor primi tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional, pe scurt tichete educaționale, care pot fi folosite pentru materiale școlare, rechizite și vestimentație necesare frecventării școlii, valoarea contractului fiind de 130.666.375,05 lei.

Întrucât România se confruntă cu o rată foarte ridicată a abandonului școlar, tichetele educaționale vin în sprijinul celor care au nevoie de ajutor material pentru a participa la ore, obiectivul principal al proiectului constând în prevenirea părăsirii timpurii a școlii în rândul copiilor celor mai dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial.

Valoarea unui tichet educațional este de 500lei/elev pentru întreg anul școlar, iar preșcolarii și elevii eligibili sunt cei care se află în întreținerea familiilor al căror venit mediu lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de baza minim brut pe țară, precum și cei care sunt în întreținerea familiilor al căror venit minim lunar pe membru de familie este de maximum două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură.

La preluarea mandatului de Secretar de Stat, unele dintre primele lucruri semnalate pe agendă au fost legate de problemele apărute în timpul implementării mai multor proiecte, iar proiectul dedicat tichetelor pentru sprijin educațional a reprezentat unul dintre ele. Așa că am adunat toate părțile interesate la masă și am început să identificăm circuitul cel mai simplu pentru o implementare rapidă și eficientă, în beneficiul preșcolarilor și elevilor care au mare nevoie de acest sprijin.

Îmi doresc ca mecanismul de implementare să fie eficace și o să mă asigur de acest lucru în măsura în care se poate, astfel încât, în luna septembrie a acestui an, copiii care se află în situații de risc să se bucure de un sprijin minim care îi poate aduce cu un pas mai aproape de procesul de învățare prin școală. Incluziunea se face prin sprijinirea tuturor categoriilor de persoane dezavantajate, iar copiii sunt veriga societății care trebuie sprijinită cel mai mult!

Comitetul Interministerial s-a reunit în data de 22 aprilie într-o dezbatere privind sprijinul acordat de către ministerele de resort pentru românii de pretutindeni. În cadrul întâlnirii, pe lângă reprezentanți ai ministerelor, au participat reprezentanți ai Academiei Române, Institutului Cultural Român, Institutului Național de Statistică, Bisericilor Ortodoxă și Catolică, ai altor culte, precum și ai altor instituții reprezentative pentru românii de pretutindeni. Intervențiile invitațiilor s-au concentrat pe dezbaterea politicilor publice și pe proiectele dedicate românilor din afara granițelor. Am participat la această întâlnire, unde am prezentat o analiză a apelului de proiecte Diaspora Start Up din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Lansat în octombrie 2016, Diaspora Start Up a contractat 32 de proiecte în 2017, cu o valoare totala eligibilă de 75.361.531,12 EUR. Scopul apelului de proiecte a fost încurajarea antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu, prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. În momentul de față, 19 proiecte sunt finalizate, iar 13 sunt în perioada de sustenabilitate.

Dezbaterea din cadrul reuniunii a urmărit și analizarea strategiilor care pot fi îmbunătățite în sprijinul comunității istorice și al românilor care îşi asumă identitatea etnică, lingvistică şi culturală română faţă de autorităţile române. Îmi doresc o îmbunătățire a serviciilor de care beneficiază românii de pretutindeni, iar proiectele destinate lor să contribuie la o relație mai puternică între aceștia și România, prin consolidarea identității românești și a moștenirii culturale și spirituale. De o importanță deosebită sunt comunitățile românești care se află în situații mai vulnerabile, pentru care ministerele de resort își exprimă sprijinul și încearcă să vină cu soluții permanente și eficient prin proiectele derulate în sprijinul acestora.

Sprijinul acordat românilor de pretutindeni este reglementat prin legea nr. 299/2007, republicată și actualizată în 2009. Totodată, legea nr. 321/2006 prevede regimul acordării finanțărilor nerambursabile, iar legea nr. 86/2016 reglementează instituirea centrelor comunitare românești în străinătate. Informații privind aceste reglementări legislative pot fi găsite aici: http://dprp.gov.ro/web/legistatie/.

Întâlnire cu reprezentanții Comitetului Economic și Social European

În data de 21 aprilie 2021, am participat la o discuție cu reprezentanții Comitetului Economic și Social European cu privire sistemele și aplicațiile electronice folosite în mecanismul de gestionare și implementare a fondurilor europene, în vederea pregătirii raportului de informare privind evaluarea punerii în aplicare a e-coeziunii în programele finanțate de Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de coeziune pentru perioada 2014-2020.

Evaluarea sistemelor și aplicațiilor electronice este necesară pentru a conduce la proceduri mai raționalizate de gestionare, raportare, control și verificare. În cadrul întâlnirii, s-au colectat date privind implementarea și performanța sistemelor e-coeziune pentru programele operaționale finanțate prin FEDR și FC în perioada de programare 2014-2020 (dar nu exclusiv), punând accept pe aplicația electronică MySMIS. De asemenea, s-a analizat gradul de pregătire a aplicației în vederea viitoarelor reglementări, cu mențiunile că în momentul de față deja se lucrează la o serie de propuneri de îmbunătățire a aplicației informatice MySMIS, ce urmează să fie implementate în curând.

În contextul acestui raport de informare, aș menționa că absorbția fondurilor UE alocate României pentru exercițiul de finanțare 2014-2020 reprezintă o prioritate, iar obiectivul României este de a atinge rata de absorbție de 100% la sfârșitul perioadei de programare. Până în prezent, în cursul exercițiului financiar 2014-2020, nu au fost dezangajate fonduri UE alocate programelor operaționale, deoarece valoarea cererilor de plată trimise Comisiei Europene a depășit pragul maxim. Totodată, săptămânile și lunile viitoare vor fi decisive pentru viitorul Politicii de coeziune, ținând seama de faptul că, în acest moment, cadrul legislativ la nivelul UE pentru Cadrul Financiar Multianual și pentru Politica de coeziune este aproape finalizat, fiind necesară accelerarea aranjamentelor naționale pentru programarea viitoare.