În data de 2 august 2021, am mers într-o vizită de lucru în județul Dâmbovița, în localitățile Bezdead și Brănești, pentru a observa în timp real modalitatea de derulare a programului „Mese Calde” și pentru a vedea care este percepția beneficiarilor cu privier la acest proiect, dar și cum pot fi sprijinite autoritățile locale și partenerii afiliați programului în scopul stimulării vârstnicilor pentru a folosi tichetele sociale în totalitate.

Prima parte a zilei am dedicat-o întâlnirii cu reprezentanți ai Prefecturii Județului Dâmbovița, ai primăriilor și cu furnizorii de alimente, iar în a doua parte a zilei au urmat întâlniri cu beneficiarii programului din localitățile Bezdead și Brănești, vârstnici de peste 75 de ani cu venituri sub 800 lei/lună.

În cadrul proiectului „Mese calde”, un număr de 6970 de persoane vârstnice și persoane fără adăpost de pe teritoriul județului Dâmbovița beneficiază de tichete sociale, suma totală alocată fiind de 11 298 240 lei.

Sunt mulțumită de Instituțiile Prefectului și de Autoritățile Publice Locale care au sprijinit programul încă de la început, acordând resurse importante activităților de implementare. Vizitele în teritoriu sunt necesare pentru a verifica modul în care se derulează implementarea unui proiect la firul ierbii și pentru a veni cu soluții la problemele ce pot afecta desfășurarea activităților. Sunt convinsă că astfel vom putea atinge gradul de utilizare a tichetelor sociale de 100%.

Cancerul reprezintă o provocare pentru oricine se confruntă cu el și nu numai! Este o provocare și pentru cei din jur și pentru medicii și cercetătorii care încearcă din răsputeri să găsească viață dincolo de ceea ce înseamnă cancer!

Astăzi s-a lansat, în premieră, proiectul „Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale” de către Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” alături de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, ce a avut loc la Cercul Militar Național.

Obiectivul principal al acestuia este creșterea accesului la servicii medicale de înaltă calitate, prin organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament al cancerului colorectal – pe scurt, prevenirea cancerului colorectal, o noutate pentru țara noastră, cu atât mai mult, cu cât o mare parte a grupului țintă al proiectului este formată din persoane vulnerabile din București-Ilfov.

Le doresc mult succes colegilor noștri în activitatea de implementare și, în viitor, sperăm să extindem cât mai mult astfel de proiecte, mai ales că în viitoarea perioadă vom avea un program operational dedicat domeniului sănătății, din nou ceva inedit în România!

Astăzi am participat la ședința de lucru organizată de Ministerul Afacerilor Externe pentru a discuta obiectivele privind planul de măsuri „Fit for 55” destinat să pregătească politicile statelor membre în domeniul climei, energiei, planificării teritoriale, transporturilor și fiscalității pentru atingerea țintei ambițioase a Comisiei Europene de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu minimum 55% până în 2030, comparat cu nivelurile din 1990.

În acest sens, Comisia Europeană propune înființarea unui Fond Social pentru Climă, care va oferi finanțare dedicată statelor membre, cu scopul sprijinirii cetățenilor cei mai afectați de riscul de sărăcie energetică sau de mobilitate. Fondul va contribui la reducerea costurilor pentru cele mai expuse persoane la creșterea prețurilor combustibililor fosili în timpul tranziției.

Instrumentul are o perioadă de implementare de 7 ani (2025 – 2032), iar alocarea propusă este de 72,2 miliarde euro. Conform propunerii curente, României ar urma să-i revină 9,26% din totalul sumei, adică 6,68 miliarde euro.

Planul „Fit for 55” a fost adoptat săptămâna trecută și ne aflăm în etapele de început ale planificării. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a propus să fie inclus în grupul de lucru care va efectua coordonarea la nivel național în vederea elaborării mandatului general de negociere a planului cu Comisia Europeană.

Privesc cu optimism acest plan al Comisiei Europene. Va trebui să ne asigurăm că cetățenii vulnerabili nu vor suporta costuri disproporționate ale tranziției și că economia României își va spori competitivitatea în contextul transformărilor prin care va trece continentul nostru.

Astăzi a avut loc la sediul MIPE o întâlnire între Direcția Implementare POAD și emitenții de carduri Edenred și Sodexo. Subiectul ședinței a fost programul „Mese Calde”prin care se acordă ajutor în alimente persoanelor vârstnice cu venituri reduse.

Acest program constituie o premieră pe mai multe planuri: este prima dată când în România se acordă un astfel de ajutor cu finanțare europeană, având un efect neașteptat și îmbucurător de creștere a utilizării mijloacelor de plată electronice de către persoanele vârstnice și, nu în ultimul rând, sumele utilizate contribuie la sprijinirea agenților economici din domeniul HoReCa ce au fost afectați de pandemie.

La începutul lunii martie 2021 erau înscrise în program aproximativ 285.000 de persoane vârstnice sau fără adăpost, beneficiari eligibili. Ajutorul s-a acordat pentru perioada septembrie 2020 – iunie 2021, iar beneficiarii eligibili au fost persoanele în vârstă de minim 75 ani, care au pensie redusă, și persoanele fără adăpost.

Discuția de astăzi s-a axat pe modalități de creștere a gradului de distribuire a cardurilor utilizate de beneficiarii programului, dar și pe modalități de creștere a gradului de utilizare a sumelor alocate. Lunar, fiecare beneficiar dispune de 180 lei, sumă pe care o poate utiliza pentru a-și achiziționa alimente gătite („Masă caldă”) de la partenerii afiliați programului. Suma poate fi utilizată pentru achiziția de mese calde în termen de 1 an de la data viramentului.

Consider că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, emitenții de carduri și agenții economici afiliați acestui program au realizat un parteneriat de succes în implementarea de până acum și ne dorim ca în perioada următoare să ne concentrăm pe impulsionarea utilizării cardurilor și implicit a ajutorului către persoanele defavorizate.

Astăzi am participat la o masă rotundă organizată de Institutul Național de Administrație (INA) pe tema „Studiului privind oportunitatea flexibilizării modului și timpului de lucru în administrația publică din România”.

Studiul realizat de INA arată că România este țara din Uniunea Europeană unde telemunca sau munca la domiciliu a avut cea mai mică pondere atât înainte de perioada pandemiei, cât și în timpul acesteia. Această situație este cauzată, în parte și de faptul că alte țări deja implementaseră forme de telemuncă, muncă la domiciliu sau muncă flexibilă dinainte de declanșarea pandemiei Covid-19, în timp ce administrația din România a fost nevoită să se adapteze abrupt la acest nou mod de lucru. Cu toate acestea, studiul INA a arătat că angajații din sectorul public au reușit să-și îndeplinească îndatoririle de serviciu chiar și în aceste noi condiții.

Din punct de vedere al flexibilității muncii, studiul identifică trei piloni:

• Flexibilitatea spațială, care se referă la oportunitatea angajaților de a lucra fie de acasă, fie din diverse spații de birouri (activity-based flexible offices) sau folosirea în comun a unui birou (desk sharing).
• Flexibilitatea temporală, care se referă la înlocuirea orelor rigide de lucru cu alte forme de alocare a timpului, bazate pe îndeplinirea sarcinilor sau pe încrederea în abilitățile angajatului.
• Flexibilitatea funcțională, care privește flexibilitatea pe care un angajat o poate avea în cadrul unei instituții pentru a îndeplini sarcini diverse.

Provocările cu care s-a confruntat în această perioada administrația publică din România au gravitat în jurul a patru categorii de probleme:

• Lipsa unui flux complet al semnăturii electronice. Întrucât mediul public din România este caracterizat de un grad mare de birocrație, aprobarea și avizarea diferitelor fluxuri implică un număr mare de vize și acorduri. Semnătura electronică este prezentă la nivelul funcțiilor de conducere, dar în general lipsește la nivelul funcțiilor de execuție care emit avizele inițiale, de legalitate sau de conformitate. S-ar impune adoptarea unui flux integrat al semnăturilor electronice, la nivelul instituțiilor.
• Lipsa procedurilor adaptate la noul mod de lucru la distanță. Aceste proceduri ar trebui să includă inclusiv modalități de monitorizare adaptate atât specificului muncii, cât și nivelului de încredere existent în cadrul echipelor. Este important ca procedurile să nu fragmenteze activitatea funcționarilor și a personalului contractual. S-ar impune adoptarea unui set minim standardizat la nivelul întregii administrații.
• Lipsa echipamentelor IT&C. Mulți dintre angajații nevoiți să lucreze la distanță în perioada pandemiei au utilizat propriile calculatoare, fără să existe un nivel satisfăcător de siguranță cibernetică în lucrul cu documentele statului. Se impune ca angajatorul să doteze salariații cu tehnica necesară lucrului la distanță, ceea ce se poate realiza inclusiv prin accesarea programelor cu finanțare europeană nerambursabilă destinate întăririi capacității administrative și digitalizării (actualul POCA și viitorul POCIDIF).
• Adaptarea insuficientă a legislației. În multe state europene modurile de lucru flexibile erau deja implementate și nu se aplică doar în perioade de urgență. Se impune adaptarea legislației nu doar în contextul unor perioade pandemice, ci pentru a face față provocărilor celei de-a patra revoluții industriale. S-ar impune modificarea OUG 57/2019 privind Codul Administrativ și a Codului Muncii, care să includă prevederi explicite atât pentru funcționarii publici, cât și pentru personalul contractual.

Concluzia mesei rotunde a fost totuși alta: putem face față provocărilor tehnologice și putem depăși obstacolele legislative. Avem la dispoziție experiența partenerilor europeni și ne sunt accesibile finanțări prin programele menționate anterior, precum și prin PNRR. Avem însă de depășit un obstacol final: mentalitatea tuturor participanților la procesul muncii la distanță, fie că se referă la personal de conducere care adoptă metode noi de monitorizare și alocare ale sarcinilor, fie că se referă la personal de execuție care se adaptează la modalități noi de colaborare în echipe aflate la distanță. Nu este de neglijat nici saltul în mentalitatea beneficiarului final: cetățeanul.