Lansarea Programului Național de Suport destinat copiilor în contextul pandemiei COVID-19 – „Din grijă pentru copii” a avut loc astăzi, 31 mai 2021, în sala Transilvania, din cadrul Guvernului României. Am participat la eveniment alături de Premierul României, domnul Florin Cîțu, de reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și reprezentanți ai autorităților locale, organizații internaționale ori experți de la nivelul societății civile. Relevanța unei asemenea inițiative este extrem de mare, mai ales că știm cu toții că pandemia a schimbat numeroase comportamente și atitudini vizavi de activitățile cotidiene. În acest context, copiii au fost de departe unii dintre cei mai afectați, mai ales că izolarea de școală și prieteni, timpul petrecut în mediul online ori un microclimat familial defavorizat au contribuit masiv la deteriorarea bunăstării emoționale și sociale a copiilor.

Pe lângă măsurile de sprijin financiar acordat elevilor, Guvernul va acorda și sprijin psiho-emoțional tuturor copiilor în contextul pandemiei Covid-19. Din analizele realizate de colegii noștri, am observat necesitatea implementării unor astfel de măsuri, întrucât impactul pandemiei asupra sănătății mintale și echilibrului emoțional este unul moderat spre sever, cele mai frecvente  simptome fiind asociate cu anxietatea și depresia (așa cum reiese din analiza realizată de SALVAȚI COPIII), dar și cu un nivel ridicat de stres, diverse tulburări emoționale și de control.

Trebuie să menționez că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și-a oferit întreg sprijinul să reducă aceste dezechilibre apărute în urma pandemiei. Pe lângă tabletele școlare și echipamentele IT oferite elevilor pentru buna desfășurare a cursurilor în anul școlar 2020-2021, ca urmare a situației generate de pandemia COVID-19, în viitorul an școlar vor fi acordate și tichete sociale electronice, prin care se asigură sprijin educațional copiilor dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial. Sper ca acest sprijin minim să fie complementar programului național de suport destinat copiilor și sper ca împreună să îi putem aduce pe copii cu un pas mai aproape de procesul de învățare și de dezvoltare socio-afectivă sănătoasă.

În data de 27 mai am participat la un webinar organizat de Institutul Național de Administrație, în cadrul căruia am discutat despre oportunitățile de finanțare, prezente și viitoare, în domeniul digitalizării administrației publice. La această întâlnire, au mai participat reprezentanți ai instituțiilor direct implicate în implementarea proiectelor destinate digitalizării administrației publice.

Cu această ocazie, au fost prezentate o serie de proiecte strategice destinate susținerii specializării inteligente, dezvoltării tehnologice în domeniul sănătății și educațional, agricol, big data, securitate cibernetică și cercetare etc, care au beneficiat de finanțare în cadrul financiar 2014-2020. În următorul cadru financiar, 2021-2027, se preconizează o creștere a importanței specializării inteligente și, astfel, un număr mult mai multe de proiecte strategice, finanțate în special prin PO Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (POCIDIF). Se vizează proiectele care au ca scop un impact major în modernizarea României, prin servicii publice electronice; interoperabilitatea bazelor de date; securitate cibernetică; dezvoltarea de platforme informatice alimentate cu date generate de administrația publică etc.

De o importanță deosebită va fi susținerea financiară europeană prin PNRR, care vizează o serie de reforme și de intervenții pentru integrarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele și domeniile de activitate de către toți cetățenii și firmele din România. Astfel, printr-un cloud guvernamental toate ministerelor și agențiile guvernamentale vor fi legate într-o singură rețea și integrate într-o singură bază de date interoperabilă, ceea ce va permite ca un număr de 5 milioane de cetățeni să dețină carte de identitate electronică, serviciile publice să fie asigurate de mai mult de 30.000 de funcționari publici fi instruiți digital, iar 65 de structuri vor fi sprijinite în domeniul securității cibernetice.

Tot prin intermediul setului de reforme și de intervenții al PNRR – Sănătate și reziliență instituțională, se urmărește furnizarea pe viitor de servicii publice de calitate și crearea unui sistem de luare a deciziei predictibil, fundamentat, participative și rezilient și, acolo unde este necesar, adaptat la tranziția verde și digitală. Sunt vizate componente cheie ale digitalizării administrației publice, cum ar fi: Digitalizarea ca vector de reforma al funcției publice, Transformarea digitală a sistemului judiciar, Dezvoltarea infrastructurii tehnice a Agenției Naționale de Integritate, Investiții pentru realizarea unui sistem integrat de eHealth și telemedicină etc.

Transformarea digitală începe să devină o realitate din ce în ce mai sofisticată, iar rolul fondurilor europene este să faciliteze acest proces. Am încrederea că românii vor continua să demonstreze ceea ce este deja recunoscut la nivel european și internațional, și anume că, pe lângă viteza mare de internet, vom adopta și implementa foarte ușor cele mai noi tehnologii, menite să ne crească nivelul de calitate a vieții.

‘Comisia de tăiat hârtii’ din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene s-a reunit în cursul zilei de astăzi, alături de Cătălina Bădoiu, secretar de stat, pentru a discuta măsurile necesare pentru debirocratizarea administrativă, în vederea simplificării accesării și implementării proiectelor europene.

Pentru a avea un impact real, strategia de debirocratizare necesită o implicare unitară a tuturor părților, de la Beneficiar la Autoritate de management. În acest moment, pe lângă propunerile de simplificare a aplicației informatice MySMIS care au fost deja analizate și prioritizate, în cadrul Ministerului se lucrează și la o serie de propuneri de simplificare pe viitoarele programe operaționale.

Discuțiile din cadrul ședinței s-au orientat punctual asupra nevoilor beneficiarilor de fonduri europene și a modului în care acestea pot fi corelate cu nevoile fiecărei AM, pentru a avea un proces mai fluid și eficient de implementare de ambele părți. Întreg demersul este unul ambițios, fiindcă nu implică doar modificări la nivel tehnic, ci și o schimbare de proceduri per sē. Totodată, pentru viitoarele programe operaționale, MIPE dorește un sistem de management integrat, precum și o corelare eficientă cu alte baze de date. O altă componentă analizată pentru viitoarea perioadă de programare este legată de costurile simplificate, în vederea reducerii birocrației excesive din componenta financiară.

„Comisia de tăiat hârtii” va iniția consultări și cu Organismele Intermediare, care sunt într-un dialog permanent cu beneficiarii și au informații mai complexe cu privire la aspectele de comunicare și decizionale considerate greoaie din perspectiva acestora. Abordarea sistematică continuă cu evaluarea tuturor proceselor și integrarea propunerilor de simplificare, astfel încât în viitorul cadru financiar multi-anual să asigure un management eficace în cooperarea inter-instituțională și cu beneficarii.

Procesul de debirocratizare și de simplificare este foarte important pentru MIPE, acesta beneficiind de o atenție sporită și reprezentând cheia pentru o mai bună modernizare a României prin fonduri europene.