Tema economiei circulare a devenit prioritară în ultimii ani la nivel european, și nu întâmplător. Este o cursă contra cronometru pentru salvarea resurselor naturale. Așa cum relevă raportul Global Resources Outlook 2019, dacă vom continua să consumăm resursele în același ritm, până în 2050 va fi nevoie de resursele a trei planete Pământ pentru a face față nevoilor omenirii.

Aceasta nu este singura provocare cu care ne confruntăm și pe care nu o mai putem amâna. Schimbările climatice ne determină să ne regândim dezvoltarea socială și economică dintr-o perspectivă durabilă, în care consumatorii devin conștienți că alegerile pe care le fac vor avea un impact imediat asupra mediului înconjurător, iar companiile țin cont, în procesele de luare a deciziilor, de provocările ecologice cu care se confruntă societatea în care activează.

Tranziția spre economia circulară trebuie realizată astfel încât să acopere sistematic toate entitățile economice și sociale care sunt implicate, ca stakeholderi,  fie aceștia beneficiari, furnizori sau responsabili. Dintr-o perspectivă mai largă, de altfel, economia circulară este o temă care ne privește pe toți.

Dar, pentru a obține o economie circulară și prietenoasă față de mediu, este necesară o mobilizare completă și inteligentă a industriei, care să își asume atât la nivel de misiune și valori, cât și la nivel operațional, renunțarea la regulile unei societăți bazate pe regula „iei-produci-arunci” și trecerea către un mediu de afaceri în care se evită producerea și utilizarea de substanțe toxice și care să absoarbă tot atât carbon cât emite. Pe termen lung, această abordare va avea efecte pozitive nu doar asupra mediului, ci și asupra societății, permițând crearea de noi locuri de muncă.

În ultimii ani, economia circulară s-a dezvoltat într-un ritm destul de alert la nivelul Uniunii Europene, creându-se o legislație riguroasă în domeniu, printr-o serie de directive privind reducerea drastică a deșeurilor.

Consumul nu mai poate funcționa pe principiul non-reciclării într-o societate care se află într-o continuă dezvoltare tehnologică și industrială, iar reutilizarea materialelor ori de câte ori este posibil – în același sau în alt scop –  este o necesitate pentru a menține standarde de mediu și de viață sănătoase.

Directivele UE stabilesc principiile legislative pentru tratarea deșeurilor în vederea protejării mediului și a sănătății umane, urmărind dezvoltarea economiei circulare.

Încă de la primul plan de acțiune cu privire la economia circulară adoptat de către Comisia Europeană în 2015, măsurile propuse au pus în echilibru creșterea economică sustenabilă și crearea de noi locuri de muncă cu creșterea competitivitățiiși a inovării în domeniu.

Cheia atingerii neutralității climatice până în 2050, așa cum este ținta Uniunii Europene stabilită în cadrul Pactului Verde, este dată de reducerea deșeurilor produse în mod tradițional. Deșeurile arse contaminează și poluează aerul; rezervele subterane de apă potabilă sunt poluate de deșeurile deversate de către fabrici; deșeurile de plastic pun în pericol ecosistemele din apele curgătoare și mări. Contaminarea solurilor cu deșeuri are efect pe termen mediu și lung asupra terenurilor agricole.

O gestionarea inteligentă a deșeurilor produse presupune nu doar reducerea la minim a deșeurilor, ci și o abordare responsabilă prin ecoinovare (identificarea și utilizarea de produse care nu vor dăuna mediul înconjurător), reciclarea (reintroducerea deșeurilor în economie prin reutilizare sustenabilă și prin producerea de deșeuri biodegradabile). În plus, Uniunea Europeană trebuie să își reducă dependența de importul de resurse naturale din țări terțe. Doar astfel, Europa va rămâne lider în domeniul economiei circulare.

Parlamentul European, la rândul său, a insistat pe reguli mai stricte și obiective obligatorii pentru 2030, cu privire la utilizarea și consumul de materiale. Circularitatea și sustenabilitatea privesc toate etapele lanțului valoric, de la proiectare la producție și la schimbarea comportamentului la nivel de consumator. Accesul la materii prime se poate face prioritar doar din perspectiva noilor reguli cu privire la reciclare, reparare și reutilizare.

Pentru a se atinge scopurile cu privire la economia circulară, planul de acțiune al Comisiei Europene identifică șapte domenii cheie în care trebuie realizate investiții și schimbări. Așa-numitele sectoare economice circulare sunt materialele plastice, materialele textile, deșeurile de echipamente electrice și electronice, alimentele, apa și substanțele nutritive, ambalajele, bateriile și vehiculele, clădirile și construcțiile.

România se poate alinia la aceste deziderate prin accesarea fondurilor europene, însă efortul va fi considerabil, dacă luăm de exemplu în considerare faptul că țara noastră se află la coada clasamentului publicat de Parlamentul European despre situația statelor membre cu privire la gestionarea deșeurilor municipale. Deși România generează un număr mai mic de deșeuri municipale (272 kg/cap de locuitor în 2018), datele publicate arată că ponderea reciclării și compostării este extrem de mică (14%).

Este bine de știut că promovarea tranziției către o economie circulară reprezintă un obiectiv specific al viitoarelor alocări financiare europene. Atât în legislația națională cât și în Pachetul privind economia circulară, se urmărește în principal pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea a 65% din masa deșeurilor municipale și reducerea cantității de deșeuri municipale depozitate până la minim 10% din cantitatea totală de deșeuri municipale depozitate până in 2035.

Prin consultări publice succesive, se rafinează tipurile de măsuri propuse în acord cu instituțiile europene și naționale, astfel încât România să poată accelera procesul de tranziție. Sunt vizate măsuri precum îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor municipale în vedere asigurării tranziției spre economia circulară, închiderea depozitelor de deșeuri neconforme, dar și întărirea capacității instituționale a actorilor existenți, cum ar fi Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Unități Administrativ-Teritoriale, Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice.

Economia circulară, mai ales o abordare integrată în domeniul gestionării deșeurilor, merită o atenție mai susținută la nivel regional și macro-regional, susținând inițiativele fezabile și cât mai sustenabile ale beneficiarilor acestor fonduri, precum Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară și Unitățile Administrativ-Teritoriale.