Într-o eră a digitalizării, trebuie să grăbim lucrurile pentru a ține pasul cu ceea ce se creează și se dezvoltă pe zi ce trece.

Fondurile europene au contribuit destul de mult la îmbunătățirea acestei componente digitale din multe domenii de-a lungul timpului, iar în momentul de față cred că reprezintă chiar o ocazie ideală pentru dezvoltarea accelerată a infrastructurii digitale, dat fiind că nu puține sunt nevoile cu care se confruntă România.

În momentul de față, capacitatea administrativă a României din punct de vedere digital este, din păcate, destul de slab dezvoltată, lucru observat cu predilecție odată cu pandemia COVID-19. Dacă ar fi să sintetizăm situația, există, în principal, două probleme mari: lipsa unor platforme noi, respectiv interoperabilitatea lor. În acest sens, este nevoie de un influx de capital masiv, care poate fi asigurat cel mai sustenabil din fonduri UE.

De pildă, în ceea ce privește domeniul Educației, multe dintre platformele mari din România sunt dezvoltate prin fonduri europene, cum ar fi ANS, SIIIR, REI etc. Și în această situație, încă există o necesitate de interoperabilitate, problemă cu care România se confruntă de foarte multe ori în punerea în aplicare a unor inițiative, întârziind astfel multe alte procese de dezvoltare națională. Totodată, o serie de platforme cloud de înaltă performanță sau fost create cu ajutorul fondurilor europene.

Dezvoltarea unor platforme cadru la nivel național trebuie să poată fi utilizate la nivel local, acolo unde ne confruntăm cu o altă problemă, poate chiar ceva mai accentuată, și anume lipsa de competențe-cheie pentru personalul administrației publice. Iar pe lângă capitalul uman din administrația publică, o componentă importantă o reprezintă și populația activă dispusă să meargă în direcția utilizării instrumentelor digitale. Capitalul digital trebuie înțeles ca un concept unitar și care nu poate fi operaționalizat fără resurse umane dedicate.

Toți acești factori contribuie la o realitate în care astăzi trăim și de care, de cele mai multe ori, suntem mai puțin mulțumiți. Serviciile publice digitale, însă, s-au dezvoltat într-un procent destul de mare cu ajutorul fondurilor europene, iar pentru viitoarele programe operaționale și nu numai, cred cu tărie că se va acorda o atenție și mai mare sferei digitale și e-guvernării. Uniunea Europeană și partenerii săi strategici reprezintă avangarda mondială în digitalizarea administrației publice, a educației și a economiei, iar momentan România înregistrează lacune digitale semnificative în toate aceste domenii, în pofida unei comunități de specialiști IT înalt calificați. Accelerând digitalizarea proiectelor finanțate prin fonduri europene și impunerea de standarde calitative în privința rezultatelor, vom putea simți că trăim cu adevărat într-o eră a digitalizării.